Marine Le Pen, lidera extremei drepte din Franța, i-a sugerat premierului italian, Giorgia Meloni, să-și unească forțele într-o nouă alianță, în timp ce partidele naționaliste renăscute, dar divizate, ale UE se pregătesc pentru alegerile parlamentare europene din luna viitoare, conform The Guardian.
Această mișcare survine în contextul în care partidele europene de centru-stânga au reiterat un avertisment adresat președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, că nu îi vor susține candidatura pentru un al doilea mandat dacă ar implica sprijinul partidelor de extrema dreapta – inclusiv a lui Meloni.
„Acum este momentul să ne unim, ar fi foarte util. Dacă reușim, putem fi al doilea grup din Parlamentul European. Cred că nu ar trebui să pierdem o oportunitate ca aceasta”, a declarat Le Pen pentru ziarul Corriere della Sera.
Invitația lui Le Pen vine după ce partidul său, Rassemblement National (RN), a anunțat că nu va mai colabora cu Alternative für Deutschland (AfD) în Parlament, iar grupul său paneuropean de extrema dreaptă, Identity and Democracy (ID), l-a exclus pe partidul german, considerându-l prea toxic.
Această situație a generat haos în cadrul partidelor național-conservatoare și de extrema dreaptă din Europa – care sunt de acord cu unele aspecte, cum ar fi imigrația și anularea reglementărilor ecologice, dar se opun vehement altora, inclusiv sprijinului pentru Ucraina.
Oferta lui Le Pen implică o reconfigurare totală a dreptei dure în Parlament, deoarece partidul lui Meloni, Fratelli d’Italia, se află în celălalt grup nationalist al adunării, Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR).
Cu toate că sondajele indică faptul că, după scrutinul din 6-9 iunie, partidele de extrema dreapta ar putea obține un număr record de 165 de deputați europeni în adunarea cu 720 de locuri, acestea vor fi împrăștiate între două grupuri parlamentare discordante și două delegații naționale neafiliate.
Grupul radical ID condus de Le Pen include Partidul Libertății Olandeze (PVV) al lui Geert Wilders și Partidul Libertății din Austria (FPO), în timp ce ECR-ul mai moderat al lui Meloni include Partidul Lege și Justiție (PiS) din Polonia și Vox din Spania.
Între timp, 14 eurodeputați ai partidului Fidesz al lui Viktor Orban, plus până la 17 ai AfD, ar putea fi „neafiliați” sau fără grup parlamentar, ceea ce le-ar diminua semnificativ influența.
„Supergrupul” de dreapta extremă propus de Le Pen este considerat foarte puțin probabil să se materializeze, având în vedere rivalitățile dintre partide, dar modul în care se vor alinia ar putea avea un impact asupra funcționării adunării și, în cele din urmă, asupra Uniunii Europene.
Analiștii susțin că rolul lui Meloni în procesul postelectoral va fi crucial. Prim-ministrul italian s-a dovedit până acum a fi în mare parte constructiv în cadrul UE, câștigându-și sprijinul lui von der Leyen, care este de centru-dreapta.
Această poziție i-a conferit lui Meloni o influență neașteptată la nivelul UE, pe care, dacă ar colabora cu figuri precum Orban și Le Pen, ar pierde-o inevitabil. În plus, mulți membri ECR nu ar fi de acord cu cooperarea cu mai multe partide din grupul ID, care sunt prietenoase cu Moscova.
„Meloni se află într-o situație delicată înaintea alegerilor – cu o mână întinsă de Le Pen și cealaltă de von der Leyen. Va trebui să aleagă”, a declarat Nicolai von Ondarza de la Institutul German pentru Afaceri Internaționale.
Duminică, Meloni a afirmat că nu exclude nimic. „Obiectivul meu principal este să construiesc o majoritate alternativă față de cea care a guvernat în ultimii ani, o majoritate de centru-dreapta… care să trimită stânga în opoziție”, a declarat ea pentru televiziunea italiană.
Dar și von der Leyen, care a afirmat în repetate rânduri că ar fi dispusă să colaboreze cu Meloni și cu grupul ECR după alegeri, se confruntă cu o dilemă. Atât grupul Renew de centru, cât și socialiștii și democrații de centru-stânga (S&D), care ar putea fi pe locul doi la scrutin, în spatele Partidului Popular European (PPE), de centru-dreapta, au avertizat că vor opune rezistență oricărui acord cu extrema dreapta.
Principalii lideri de stânga au emis săptămâna trecută o declarație în care exclud orice alianță cu extrema dreaptă, iar oficialii grupului S&D au declarat că grupul nu o va susține pe von der Leyen pentru un al doilea mandat în fruntea Comisiei dacă aceasta ar căuta sprijin din partea partidelor de extrema dreapta.
Cancelara germană de centru-stânga, Olaf Scholz, a declarat vineri că următoarea comisie „nu trebuie să se bazeze pe o majoritate care are nevoie și de sprijinul extremei drepte”, iar președintele acesteia poate fi ales doar cu sprijinul
„partidelor tradiționale”.
