<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Sănătate - Ziaristul</title>
	<atom:link href="https://www.ziaristul.ro/categorie/lifestyle/sanatate/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://www.ziaristul.ro/categorie/lifestyle/sanatate/</link>
	<description>Doar din pasiune</description>
	<lastBuildDate>Thu, 14 May 2026 08:16:35 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.0</generator>

<image>
	<url>https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2022/09/cropped-favicon-ziaristul-n-32x32.png</url>
	<title>Sănătate - Ziaristul</title>
	<link>https://www.ziaristul.ro/categorie/lifestyle/sanatate/</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Varicela revine în atenția medicilor: de ce adulții sunt mai expuși complicațiilor</title>
		<link>https://www.ziaristul.ro/varicela-revine-in-atentia-medicilor-de-ce-adultii-sunt-mai-expusi-complicatiilor/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Dobre Amalia]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 14 May 2026 08:16:35 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Sănătate]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.ziaristul.ro/?p=14665</guid>

					<description><![CDATA[<img width="860" height="568" src="https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2026/05/varicela.webp" class="webfeedsFeaturedVisual wp-post-image" alt="varicela" style="display: block; margin: auto; margin-bottom: 5px;max-width: 100%;" link_thumbnail="" decoding="async" srcset="https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2026/05/varicela.webp 860w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2026/05/varicela-300x198.webp 300w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2026/05/varicela-768x507.webp 768w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2026/05/varicela-750x495.webp 750w" sizes="(max-width: 860px) 100vw, 860px" />Tot mai multe cazuri de varicelă în județul Buzău. Medicii atrag atenția asupra riscurilor la adulți Varicela, cunoscută frecvent drept una dintre bolile copilăriei, revine în atenția medicilor din județul Buzău, după o creștere ușoară a numărului de cazuri. Deși la copii boala evoluează, de cele mai multe ori, cu forme ușoare, specialiștii avertizează că [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<img width="860" height="568" src="https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2026/05/varicela.webp" class="webfeedsFeaturedVisual wp-post-image" alt="varicela" style="display: block; margin: auto; margin-bottom: 5px;max-width: 100%;" link_thumbnail="" decoding="async" srcset="https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2026/05/varicela.webp 860w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2026/05/varicela-300x198.webp 300w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2026/05/varicela-768x507.webp 768w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2026/05/varicela-750x495.webp 750w" sizes="(max-width: 860px) 100vw, 860px" /><div class="qMYqUG_convSearchResultHighlightRoot">
<div class="" data-turn-id-container="request-WEB:81418de9-701f-4e67-bcb2-de175592b288-14" data-is-intersecting="true">
<div class="relative w-full overflow-visible">
<section class="text-token-text-primary w-full focus:outline-none has-data-writing-block:pointer-events-none [&amp;:has([data-writing-block])&gt;*]:pointer-events-auto R6Vx5W_threadScrollVars scroll-mb-[calc(var(--scroll-root-safe-area-inset-bottom,0px)+var(--thread-response-height))] scroll-mt-[calc(var(--header-height)+min(200px,max(70px,20svh)))]" dir="auto" data-turn-id="request-WEB:81418de9-701f-4e67-bcb2-de175592b288-14" data-turn-id-container="request-WEB:81418de9-701f-4e67-bcb2-de175592b288-14" data-testid="conversation-turn-30" data-scroll-anchor="false" data-turn="assistant">
<div class="text-base my-auto mx-auto pb-10 [--thread-content-margin:var(--thread-content-margin-xs,calc(var(--spacing)*4))] @w-sm/main:[--thread-content-margin:var(--thread-content-margin-sm,calc(var(--spacing)*6))] @w-lg/main:[--thread-content-margin:var(--thread-content-margin-lg,calc(var(--spacing)*16))] px-(--thread-content-margin)">
<div class="[--thread-content-max-width:40rem] @w-lg/main:[--thread-content-max-width:48rem] mx-auto max-w-(--thread-content-max-width) flex-1 group/turn-messages focus-visible:outline-hidden relative flex w-full min-w-0 flex-col agent-turn">
<div class="flex max-w-full flex-col gap-4 grow">
<div class="min-h-8 text-message relative flex w-full flex-col items-end gap-2 text-start break-words whitespace-normal outline-none keyboard-focused:focus-ring [.text-message+&amp;]:mt-1" dir="auto" data-message-author-role="assistant" data-message-id="3da54c52-0df8-4243-850e-fcd48e64ee08" data-message-model-slug="gpt-5-5-thinking" data-turn-start-message="true">
<div class="flex w-full flex-col gap-1 empty:hidden">
<div class="markdown prose dark:prose-invert wrap-break-word w-full light markdown-new-styling">
<h1 data-section-id="18m7grv" data-start="514" data-end="616">Tot mai multe cazuri de varicelă în județul Buzău. Medicii atrag atenția asupra riscurilor la adulți</h1>
<p data-start="618" data-end="921">Varicela, cunoscută frecvent drept una dintre bolile copilăriei, revine în atenția medicilor din județul Buzău, după o creștere ușoară a numărului de cazuri. Deși la copii boala evoluează, de cele mai multe ori, cu forme ușoare, specialiștii avertizează că adulții pot fi mai vulnerabili la complicații.</p>
<h2 data-section-id="4yytfp" data-start="923" data-end="952">O boală foarte contagioasă</h2>
<p data-start="954" data-end="1295">Medicul infecționist Octavian-Constantin Tăbăcaru, de la Spitalul Județean de Urgență Buzău, atrage atenția că varicela are un grad foarte ridicat de transmitere. Virusul se poate răspândi rapid în colectivități, mai ales în școli, grădinițe sau în familie, atunci când o persoană infectată intră în contact cu persoane care nu au imunitate.</p>
<p data-start="1297" data-end="1500">În județul Buzău nu este vorba, în prezent, despre un risc epidemiologic major, însă medicii au observat o creștere a cazurilor, în special în rândul adulților care au intrat în contact cu copii bolnavi.</p>
<h2 data-section-id="bj01pp" data-start="1502" data-end="1570">Adulții, gravidele și persoanele cu imunitate scăzută, mai expuse</h2>
<p data-start="1572" data-end="1794">La copii, varicela se manifestă, de regulă, prin febră, stare generală alterată și erupție cutanată, iar evoluția este adesea favorabilă. În cazul adulților, însă, boala poate fi mai agresivă și poate duce la forme severe.</p>
<p data-start="1796" data-end="2088">Categoriile considerate mai vulnerabile sunt adulții care nu au avut boala, femeile însărcinate neimunizate și persoanele cu sistem imunitar slăbit. În aceste cazuri, riscul de complicații este mai mare, motiv pentru care medicii recomandă prudență și consult medical la apariția simptomelor.</p>
<h2 data-section-id="5ohjlx" data-start="2090" data-end="2135">Vaccinarea, principala metodă de prevenție</h2>
<p data-start="2137" data-end="2373">Specialiștii spun că vaccinarea antivaricelă rămâne singura metodă specifică de prevenție. Aceasta este recomandată după vârsta de un an și poate fi importantă inclusiv pentru femeile care nu au trecut prin boală și plănuiesc o sarcină.</p>
<p data-start="2375" data-end="2728">Medicii recomandă evitarea contactului cu persoanele bolnave, mai ales în cazul celor vulnerabili, precum și izolarea la domiciliu în perioada contagioasă. De asemenea, părinții sunt sfătuiți să urmărească atent evoluția copiilor și să solicite ajutor medical dacă apar febră persistentă, stare generală proastă sau semne de suprainfectare a leziunilor.</p>
<p data-start="2730" data-end="2937">Deși situația din Buzău nu indică o epidemie majoră, creșterea numărului de cazuri arată că varicela rămâne o boală ușor transmisibilă, care poate crea probleme atunci când ajunge la persoane fără imunitate.</p>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</section>
</div>
</div>
</div>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Studiu amplu: ce factori cresc riscul de cancer și pot fi controlați</title>
		<link>https://www.ziaristul.ro/studiu-amplu-ce-factori-cresc-riscul-de-cancer-si-pot-fi-controlati/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Dobre Amalia]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 06 Feb 2026 09:03:11 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Sănătate]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.ziaristul.ro/?p=13822</guid>

					<description><![CDATA[<img width="1000" height="667" src="https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2026/02/How-Surgeon-Catches-Cancer.webp" class="webfeedsFeaturedVisual wp-post-image" alt="How Surgeon Catches Cancer" style="display: block; margin: auto; margin-bottom: 5px;max-width: 100%;" link_thumbnail="" decoding="async" srcset="https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2026/02/How-Surgeon-Catches-Cancer.webp 1000w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2026/02/How-Surgeon-Catches-Cancer-300x200.webp 300w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2026/02/How-Surgeon-Catches-Cancer-768x512.webp 768w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2026/02/How-Surgeon-Catches-Cancer-750x500.webp 750w" sizes="(max-width: 1000px) 100vw, 1000px" />O descoperire cu impact major asupra sănătății publice Oamenii de știință au ajuns la concluzia că un procent semnificativ din totalul cazurilor de cancer nu este inevitabil. Analiza, realizată pe baza unor date extinse privind incidența bolilor oncologice, indică faptul că aproximativ 40% dintre îmbolnăviri sunt asociate unor factori de risc care pot fi preveniți [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<img width="1000" height="667" src="https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2026/02/How-Surgeon-Catches-Cancer.webp" class="webfeedsFeaturedVisual wp-post-image" alt="How Surgeon Catches Cancer" style="display: block; margin: auto; margin-bottom: 5px;max-width: 100%;" link_thumbnail="" decoding="async" srcset="https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2026/02/How-Surgeon-Catches-Cancer.webp 1000w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2026/02/How-Surgeon-Catches-Cancer-300x200.webp 300w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2026/02/How-Surgeon-Catches-Cancer-768x512.webp 768w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2026/02/How-Surgeon-Catches-Cancer-750x500.webp 750w" sizes="(max-width: 1000px) 100vw, 1000px" /><div class="flex flex-col text-sm pb-25">
<article class="text-token-text-primary w-full focus:outline-none [--shadow-height:45px] has-data-writing-block:pointer-events-none has-data-writing-block:-mt-(--shadow-height) has-data-writing-block:pt-(--shadow-height) [&amp;:has([data-writing-block])&gt;*]:pointer-events-auto scroll-mt-[calc(var(--header-height)+min(200px,max(70px,20svh)))]" dir="auto" data-turn-id="f0fa43a7-ccf9-47ec-a37d-adf3b11c3344" data-testid="conversation-turn-64" data-scroll-anchor="true" data-turn="assistant">
<div class="text-base my-auto mx-auto pb-10 [--thread-content-margin:--spacing(4)] @w-sm/main:[--thread-content-margin:--spacing(6)] @w-lg/main:[--thread-content-margin:--spacing(16)] px-(--thread-content-margin)">
<div class="[--thread-content-max-width:40rem] @w-lg/main:[--thread-content-max-width:48rem] mx-auto max-w-(--thread-content-max-width) flex-1 group/turn-messages focus-visible:outline-hidden relative flex w-full min-w-0 flex-col agent-turn">
<div class="flex max-w-full flex-col grow">
<div class="min-h-8 text-message relative flex w-full flex-col items-end gap-2 text-start break-words whitespace-normal [.text-message+&amp;]:mt-1" dir="auto" data-message-author-role="assistant" data-message-id="8b407ff4-6545-448c-85d2-eb9c9be30341" data-message-model-slug="gpt-5-2-instant">
<div class="flex w-full flex-col gap-1 empty:hidden first:pt-[1px]">
<div class="markdown prose dark:prose-invert w-full wrap-break-word light markdown-new-styling">
<h2 data-start="719" data-end="776">O descoperire cu impact major asupra sănătății publice</h2>
<p data-start="778" data-end="1105">Oamenii de știință au ajuns la concluzia că un procent semnificativ din totalul cazurilor de cancer nu este inevitabil. Analiza, realizată pe baza unor date extinse privind incidența bolilor oncologice, indică faptul că aproximativ 40% dintre îmbolnăviri sunt asociate unor factori de risc care pot fi preveniți sau controlați.</p>
<p data-start="1107" data-end="1333">Rezultatele contrazic percepția larg răspândită conform căreia cancerul este determinat în principal de factori genetici și inevitabili, arătând că deciziile individuale și politicile de sănătate publică joacă un rol esențial.</p>
<h2 data-start="1340" data-end="1383">Principalii factori de risc identificați</h2>
<p data-start="1385" data-end="1614">Cercetătorii au identificat mai mulți factori care contribuie semnificativ la apariția cancerului. Printre aceștia se numără fumatul, consumul excesiv de alcool, alimentația dezechilibrată, lipsa activității fizice și obezitatea.</p>
<p data-start="1616" data-end="1862">De asemenea, expunerea la poluare, substanțe toxice și radiații, precum și anumite infecții persistente, sunt menționate ca elemente care pot crește riscul oncologic. În multe cazuri, combinarea acestor factori amplifică pericolul de îmbolnăvire.</p>
<h2 data-start="1869" data-end="1906">Diferențe între tipurile de cancer</h2>
<p data-start="1908" data-end="2173">Analiza arată că proporția cazurilor prevenibile variază în funcție de tipul de cancer. Unele forme, precum cancerul pulmonar, sunt strâns legate de factori comportamentali, în timp ce altele sunt influențate de factori multipli, inclusiv de mediu și stil de viață.</p>
<p data-start="2175" data-end="2320">Specialiștii subliniază că prevenția nu înseamnă eliminarea completă a riscului, ci reducerea semnificativă a probabilității de apariție a bolii.</p>
<h2 data-start="2327" data-end="2362">Rolul prevenției și al educației</h2>
<p data-start="2364" data-end="2615">Descoperirea scoate în evidență importanța programelor de prevenție și a educației pentru sănătate. Campaniile anti-fumat, promovarea unei alimentații echilibrate și încurajarea mișcării pot avea un impact major asupra reducerii incidenței cancerului.</p>
<p data-start="2617" data-end="2774">Totodată, politicile publice care vizează reducerea poluării și accesul la screening medical pot contribui la depistarea precoce și la scăderea mortalității.</p>
<h2 data-start="2781" data-end="2814">Un mesaj clar pentru societate</h2>
<p data-start="2816" data-end="3132">Cercetătorii atrag atenția că prevenirea cancerului este o responsabilitate comună, care implică atât decizii individuale, cât și măsuri la nivel de societate. Deși nu toate cazurile pot fi evitate, datele arată clar că un număr considerabil de îmbolnăviri ar putea fi prevenite prin schimbări realiste și susținute.</p>
<p data-start="3134" data-end="3249" data-is-last-node="" data-is-only-node="">Mesajul central este unul de speranță: cancerul nu este întotdeauna inevitabil, iar prevenția poate face diferența.</p>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</article>
</div>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Studiu: una din cinci persoane va dezvolta cancer. Factorii confirmați de cercetători</title>
		<link>https://www.ziaristul.ro/studiu-una-din-cinci-persoane-va-dezvolta-cancer-factorii-confirmati-de-cercetatori/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Dobre Amalia]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 19 Jan 2026 08:50:46 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Sănătate]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.ziaristul.ro/?p=13765</guid>

					<description><![CDATA[<img width="800" height="533" src="https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2026/01/fumat-cancer.webp" class="webfeedsFeaturedVisual wp-post-image" alt="fumat cancer" style="display: block; margin: auto; margin-bottom: 5px;max-width: 100%;" link_thumbnail="" decoding="async" srcset="https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2026/01/fumat-cancer.webp 800w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2026/01/fumat-cancer-300x200.webp 300w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2026/01/fumat-cancer-768x512.webp 768w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2026/01/fumat-cancer-750x500.webp 750w" sizes="(max-width: 800px) 100vw, 800px" />Cancerul, o realitate tot mai răspândită Datele analizate de cercetători indică o creștere constantă a incidenței cancerului la nivel global. Potrivit concluziilor studiului, aproximativ 20% dintre oameni vor dezvolta, la un moment dat, o formă de boală malignă, ceea ce transformă cancerul într-una dintre cele mai importante provocări de sănătate publică ale secolului. Creșterea speranței [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<img width="800" height="533" src="https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2026/01/fumat-cancer.webp" class="webfeedsFeaturedVisual wp-post-image" alt="fumat cancer" style="display: block; margin: auto; margin-bottom: 5px;max-width: 100%;" link_thumbnail="" decoding="async" srcset="https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2026/01/fumat-cancer.webp 800w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2026/01/fumat-cancer-300x200.webp 300w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2026/01/fumat-cancer-768x512.webp 768w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2026/01/fumat-cancer-750x500.webp 750w" sizes="(max-width: 800px) 100vw, 800px" /><div class="flex flex-col text-sm pb-25">
<article class="text-token-text-primary w-full focus:outline-none [--shadow-height:45px] has-data-writing-block:pointer-events-none has-data-writing-block:-mt-(--shadow-height) has-data-writing-block:pt-(--shadow-height) [&amp;:has([data-writing-block])&gt;*]:pointer-events-auto scroll-mt-[calc(var(--header-height)+min(200px,max(70px,20svh)))]" dir="auto" data-turn-id="ebbfc1ac-f912-4c5b-9623-421ded736ffe" data-testid="conversation-turn-24" data-scroll-anchor="true" data-turn="assistant">
<div class="text-base my-auto mx-auto pb-10 [--thread-content-margin:--spacing(4)] @w-sm/main:[--thread-content-margin:--spacing(6)] @w-lg/main:[--thread-content-margin:--spacing(16)] px-(--thread-content-margin)">
<div class="[--thread-content-max-width:40rem] @w-lg/main:[--thread-content-max-width:48rem] mx-auto max-w-(--thread-content-max-width) flex-1 group/turn-messages focus-visible:outline-hidden relative flex w-full min-w-0 flex-col agent-turn">
<div class="flex max-w-full flex-col grow">
<div class="min-h-8 text-message relative flex w-full flex-col items-end gap-2 text-start break-words whitespace-normal [.text-message+&amp;]:mt-1" dir="auto" data-message-author-role="assistant" data-message-id="9bc7af46-2e4d-4655-8fac-3dcc3a51c4be" data-message-model-slug="gpt-5-2-instant">
<div class="flex w-full flex-col gap-1 empty:hidden first:pt-[1px]">
<div class="markdown prose dark:prose-invert w-full break-words light markdown-new-styling">
<h2 data-start="780" data-end="823">Cancerul, o realitate tot mai răspândită</h2>
<p data-start="825" data-end="1155">Datele analizate de cercetători indică o creștere constantă a incidenței cancerului la nivel global. Potrivit concluziilor studiului, aproximativ 20% dintre oameni vor dezvolta, la un moment dat, o formă de boală malignă, ceea ce transformă cancerul într-una dintre cele mai importante provocări de sănătate publică ale secolului.</p>
<p data-start="1157" data-end="1328">Creșterea speranței de viață, schimbările stilului de viață și expunerea prelungită la anumiți factori de mediu sunt printre explicațiile invocate pentru această evoluție.</p>
<h2 data-start="1335" data-end="1385">Factorii care pot provoca cancer cu certitudine</h2>
<p data-start="1387" data-end="1620">Studiul subliniază existența unor factori pentru care legătura cu apariția cancerului este confirmată științific. Printre aceștia se numără fumatul, expunerea la substanțe toxice, radiațiile ionizante și anumite infecții persistente.</p>
<p data-start="1622" data-end="1876">Cercetătorii atrag atenția că, în cazul acestor factori, riscul nu este doar teoretic, ci demonstrat prin date epidemiologice solide. De exemplu, consumul de tutun rămâne principala cauză prevenibilă de cancer, fiind asociat cu multiple tipuri de tumori.</p>
<h2 data-start="1883" data-end="1924">Rolul stilului de viață și al mediului</h2>
<p data-start="1926" data-end="2183">Pe lângă factorii cert dovediți, studiul evidențiază și importanța stilului de viață în apariția bolilor maligne. Alimentația dezechilibrată, sedentarismul, consumul excesiv de alcool și obezitatea pot contribui semnificativ la creșterea riscului oncologic.</p>
<p data-start="2185" data-end="2379">De asemenea, poluarea și expunerea profesională la substanțe periculoase sunt menționate ca elemente care pot amplifica probabilitatea de îmbolnăvire, mai ales în cazul expunerii pe termen lung.</p>
<h2 data-start="2386" data-end="2434">Importanța prevenției și a depistării precoce</h2>
<p data-start="2436" data-end="2741">Specialiștii subliniază că, deși riscurile sunt ridicate, multe cazuri de cancer pot fi prevenite sau tratate eficient dacă sunt descoperite la timp. Renunțarea la fumat, adoptarea unui stil de viață sănătos și participarea la programe de screening sunt măsuri esențiale pentru reducerea impactului bolii.</p>
<p data-start="2743" data-end="2938" data-is-last-node="" data-is-only-node="">Concluzia studiului este clară: cancerul reprezintă o amenințare majoră, dar o parte semnificativă a riscului poate fi controlată prin prevenție, informare și acces la servicii medicale adecvate.</p>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</article>
</div>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Efecte neașteptate ale antibioticelor: risc crescut de anxietate</title>
		<link>https://www.ziaristul.ro/efecte-neasteptate-ale-antibioticelor-risc-crescut-de-anxietate/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Dobre Amalia]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 19 Jan 2026 08:49:26 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Sănătate]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.ziaristul.ro/?p=13762</guid>

					<description><![CDATA[<img width="1536" height="864" src="https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2026/01/62338811-1536x864.jpg" class="webfeedsFeaturedVisual wp-post-image" alt="62338811" style="display: block; margin: auto; margin-bottom: 5px;max-width: 100%;" link_thumbnail="" decoding="async" srcset="https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2026/01/62338811-1536x864.jpg 1536w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2026/01/62338811-300x169.jpg 300w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2026/01/62338811-1024x576.jpg 1024w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2026/01/62338811-768x432.jpg 768w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2026/01/62338811-750x422.jpg 750w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2026/01/62338811-1140x641.jpg 1140w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2026/01/62338811.jpg 1920w" sizes="(max-width: 1536px) 100vw, 1536px" />Antibioticele și impactul asupra creierului Cercetătorii atrag atenția că antibioticele, deși esențiale în tratarea infecțiilor bacteriene, pot produce modificări importante în organism atunci când sunt utilizate excesiv sau fără indicație clară. Studiul arată că administrarea repetată a antibioticelor poate afecta echilibrul microbiomului intestinal, un element-cheie în menținerea sănătății generale. Microbiomul joacă un rol important în [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<img width="1536" height="864" src="https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2026/01/62338811-1536x864.jpg" class="webfeedsFeaturedVisual wp-post-image" alt="62338811" style="display: block; margin: auto; margin-bottom: 5px;max-width: 100%;" link_thumbnail="" decoding="async" srcset="https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2026/01/62338811-1536x864.jpg 1536w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2026/01/62338811-300x169.jpg 300w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2026/01/62338811-1024x576.jpg 1024w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2026/01/62338811-768x432.jpg 768w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2026/01/62338811-750x422.jpg 750w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2026/01/62338811-1140x641.jpg 1140w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2026/01/62338811.jpg 1920w" sizes="(max-width: 1536px) 100vw, 1536px" /><div class="flex flex-col text-sm pb-25">
<article class="text-token-text-primary w-full focus:outline-none [--shadow-height:45px] has-data-writing-block:pointer-events-none has-data-writing-block:-mt-(--shadow-height) has-data-writing-block:pt-(--shadow-height) [&amp;:has([data-writing-block])&gt;*]:pointer-events-auto scroll-mt-[calc(var(--header-height)+min(200px,max(70px,20svh)))]" dir="auto" data-turn-id="e0d81e57-6a5f-47d0-9dd2-48e904593732" data-testid="conversation-turn-22" data-scroll-anchor="true" data-turn="assistant">
<div class="text-base my-auto mx-auto pb-10 [--thread-content-margin:--spacing(4)] @w-sm/main:[--thread-content-margin:--spacing(6)] @w-lg/main:[--thread-content-margin:--spacing(16)] px-(--thread-content-margin)">
<div class="[--thread-content-max-width:40rem] @w-lg/main:[--thread-content-max-width:48rem] mx-auto max-w-(--thread-content-max-width) flex-1 group/turn-messages focus-visible:outline-hidden relative flex w-full min-w-0 flex-col agent-turn">
<div class="flex max-w-full flex-col grow">
<div class="min-h-8 text-message relative flex w-full flex-col items-end gap-2 text-start break-words whitespace-normal [.text-message+&amp;]:mt-1" dir="auto" data-message-author-role="assistant" data-message-id="8002d6e0-ab94-4db6-9639-ade3cb22f031" data-message-model-slug="gpt-5-2-instant">
<div class="flex w-full flex-col gap-1 empty:hidden first:pt-[1px]">
<div class="markdown prose dark:prose-invert w-full break-words light markdown-new-styling">
<h2 data-start="777" data-end="823">Antibioticele și impactul asupra creierului</h2>
<p data-start="825" data-end="1185">Cercetătorii atrag atenția că antibioticele, deși esențiale în tratarea infecțiilor bacteriene, pot produce modificări importante în organism atunci când sunt utilizate excesiv sau fără indicație clară. Studiul arată că administrarea repetată a antibioticelor poate afecta echilibrul microbiomului intestinal, un element-cheie în menținerea sănătății generale.</p>
<p data-start="1187" data-end="1491">Microbiomul joacă un rol important în comunicarea dintre intestin și creier, iar perturbarea acestuia ar putea influența funcționarea sistemului nervos. Astfel, dezechilibrele produse de antibiotice ar putea favoriza apariția unor simptome precum anxietatea, iritabilitatea sau schimbările de dispoziție.</p>
<h2 data-start="1498" data-end="1547">Legătura dintre microbiom și starea emoțională</h2>
<p data-start="1549" data-end="1808">O parte tot mai mare a cercetărilor din domeniul neuroștiinței sugerează existența unei legături strânse între intestin și creier. Studiul menționează că bacteriile benefice din intestin contribuie la producerea unor substanțe implicate în reglarea emoțiilor.</p>
<p data-start="1810" data-end="2153">Atunci când aceste bacterii sunt reduse semnificativ, ca urmare a tratamentelor agresive cu antibiotice, pot apărea dezechilibre chimice care influențează starea psihică. Deși mecanismele exacte nu sunt pe deplin înțelese, datele indică o asociere clară între utilizarea frecventă a antibioticelor și riscul crescut de tulburări de dispoziție.</p>
<h2 data-start="2160" data-end="2193">Cine este mai expus riscurilor</h2>
<p data-start="2195" data-end="2502">Potrivit cercetătorilor, riscurile sunt mai mari în cazul persoanelor care au urmat mai multe cure de antibiotice într-un interval scurt de timp sau care au primit tratamente de lungă durată. Copiii și vârstnicii sunt considerați categorii mai vulnerabile, din cauza sensibilității crescute a microbiomului.</p>
<p data-start="2504" data-end="2652">Studiul nu afirmă că antibioticele provoacă direct tulburări psihice, ci că pot contribui la apariția sau accentuarea acestora, în anumite condiții.</p>
<h2 data-start="2659" data-end="2686">Recomandări și concluzii</h2>
<p data-start="2688" data-end="2915">Specialiștii subliniază importanța utilizării responsabile a antibioticelor, exclusiv la recomandarea medicului. Automedicația și tratamentele nejustificate pot avea consecințe pe termen lung, inclusiv asupra sănătății mintale.</p>
<p data-start="2917" data-end="3237" data-is-last-node="" data-is-only-node="">Concluzia studiului este clară: antibioticele rămân vitale în medicină, dar folosirea lor excesivă poate avea efecte secundare mai puțin cunoscute. Cercetătorii cer studii suplimentare pentru a înțelege mai bine legătura dintre aceste medicamente și echilibrul psihic, precum și pentru a dezvolta strategii de prevenție.</p>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</article>
</div>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Val de îmbolnăviri cu «super gripă» în România. Ce simptome au observat specialiștii</title>
		<link>https://www.ziaristul.ro/val-de-imbolnaviri-cu-super-gripa-in-romania-ce-simptome-au-observat-specialistii/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Dobre Amalia]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 15 Dec 2025 14:22:25 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Sănătate]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.ziaristul.ro/?p=13631</guid>

					<description><![CDATA[<img width="780" height="440" src="https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2025/12/PTc4MCZoPTQ0MCZoYXNoPWE0Y2M1ODBjN2ZjNTcxNDJlYjY0N2RlNGRlODEzNTVj.thumb-1.jpg" class="webfeedsFeaturedVisual wp-post-image" alt="PTc4MCZoPTQ0MCZoYXNoPWE0Y2M1ODBjN2ZjNTcxNDJlYjY0N2RlNGRlODEzNTVj.thumb (1)" style="display: block; margin: auto; margin-bottom: 5px;max-width: 100%;" link_thumbnail="" decoding="async" srcset="https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2025/12/PTc4MCZoPTQ0MCZoYXNoPWE0Y2M1ODBjN2ZjNTcxNDJlYjY0N2RlNGRlODEzNTVj.thumb-1.jpg 780w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2025/12/PTc4MCZoPTQ0MCZoYXNoPWE0Y2M1ODBjN2ZjNTcxNDJlYjY0N2RlNGRlODEzNTVj.thumb-1-300x169.jpg 300w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2025/12/PTc4MCZoPTQ0MCZoYXNoPWE0Y2M1ODBjN2ZjNTcxNDJlYjY0N2RlNGRlODEzNTVj.thumb-1-768x433.jpg 768w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2025/12/PTc4MCZoPTQ0MCZoYXNoPWE0Y2M1ODBjN2ZjNTcxNDJlYjY0N2RlNGRlODEzNTVj.thumb-1-750x423.jpg 750w" sizes="(max-width: 780px) 100vw, 780px" />Medicii din România semnalează o creștere evidentă a cazurilor de așa-numită „super gripă”, o formă de gripă cu simptome mai intense și evoluție mai agresivă decât în sezoanele obișnuite. Specialiștii explică de ce tot mai mulți pacienți ajung la spital și ce trebuie să știe populația. Ce înseamnă, de fapt, „super gripa” Termenul de „super [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<img width="780" height="440" src="https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2025/12/PTc4MCZoPTQ0MCZoYXNoPWE0Y2M1ODBjN2ZjNTcxNDJlYjY0N2RlNGRlODEzNTVj.thumb-1.jpg" class="webfeedsFeaturedVisual wp-post-image" alt="PTc4MCZoPTQ0MCZoYXNoPWE0Y2M1ODBjN2ZjNTcxNDJlYjY0N2RlNGRlODEzNTVj.thumb (1)" style="display: block; margin: auto; margin-bottom: 5px;max-width: 100%;" link_thumbnail="" decoding="async" srcset="https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2025/12/PTc4MCZoPTQ0MCZoYXNoPWE0Y2M1ODBjN2ZjNTcxNDJlYjY0N2RlNGRlODEzNTVj.thumb-1.jpg 780w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2025/12/PTc4MCZoPTQ0MCZoYXNoPWE0Y2M1ODBjN2ZjNTcxNDJlYjY0N2RlNGRlODEzNTVj.thumb-1-300x169.jpg 300w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2025/12/PTc4MCZoPTQ0MCZoYXNoPWE0Y2M1ODBjN2ZjNTcxNDJlYjY0N2RlNGRlODEzNTVj.thumb-1-768x433.jpg 768w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2025/12/PTc4MCZoPTQ0MCZoYXNoPWE0Y2M1ODBjN2ZjNTcxNDJlYjY0N2RlNGRlODEzNTVj.thumb-1-750x423.jpg 750w" sizes="(max-width: 780px) 100vw, 780px" /><div class="flex flex-col text-sm @w-xl/main:pt-header-height pb-25">
<article class="text-token-text-primary w-full focus:outline-none [--shadow-height:45px] has-data-writing-block:pointer-events-none has-data-writing-block:-mt-(--shadow-height) has-data-writing-block:pt-(--shadow-height) [&amp;:has([data-writing-block])&gt;*]:pointer-events-auto scroll-mt-[calc(var(--header-height)+min(200px,max(70px,20svh)))]" dir="auto" data-turn-id="b53f0a83-867b-471c-aebd-3387d76c7f38" data-testid="conversation-turn-221" data-scroll-anchor="true" data-turn="assistant">
<div class="text-base my-auto mx-auto pb-10 [--thread-content-margin:--spacing(4)] @w-sm/main:[--thread-content-margin:--spacing(6)] @w-lg/main:[--thread-content-margin:--spacing(16)] px-(--thread-content-margin)">
<div class="[--thread-content-max-width:40rem] @w-lg/main:[--thread-content-max-width:48rem] mx-auto max-w-(--thread-content-max-width) flex-1 group/turn-messages focus-visible:outline-hidden relative flex w-full min-w-0 flex-col agent-turn">
<div class="flex max-w-full flex-col grow">
<div class="min-h-8 text-message relative flex w-full flex-col items-end gap-2 text-start break-words whitespace-normal [.text-message+&amp;]:mt-1" dir="auto" data-message-author-role="assistant" data-message-id="a490aa21-8432-462b-81a3-41fd91f26308" data-message-model-slug="gpt-5-2">
<div class="flex w-full flex-col gap-1 empty:hidden first:pt-[1px]">
<div class="markdown prose dark:prose-invert w-full break-words light markdown-new-styling">
<p data-start="496" data-end="795">Medicii din România semnalează o creștere evidentă a cazurilor de așa-numită „super gripă”, o formă de gripă cu simptome mai intense și evoluție mai agresivă decât în sezoanele obișnuite. Specialiștii explică de ce tot mai mulți pacienți ajung la spital și ce trebuie să știe populația.</p>
<h2 data-start="802" data-end="842">Ce înseamnă, de fapt, „super gripa”</h2>
<p data-start="843" data-end="1332">Termenul de „super gripă” nu desemnează o boală nouă, ci este folosit de medici pentru a descrie formele severe de gripă sezonieră care au apărut în acest sezon. Potrivit specialiștilor, circulă simultan mai multe tulpini virale, iar organismul reacționează mai puternic, în special la persoanele nevaccinate sau cu imunitate scăzută.<br data-start="1177" data-end="1180" />În multe cazuri, gripa este asociată și cu alte infecții respiratorii virale, ceea ce duce la o simptomatologie mai complexă și mai greu de controlat.</p>
<h2 data-start="1339" data-end="1382">Simptome mai intense decât în alți ani</h2>
<p data-start="1383" data-end="1511">Medicii descriu tabloul clinic ca fiind mai agresiv decât în sezoanele trecute. Printre cele mai frecvente simptome se numără:</p>
<ul data-start="1512" data-end="1749">
<li data-start="1512" data-end="1557">
<p data-start="1514" data-end="1557">febră mare, care persistă mai multe zile;</p>
</li>
<li data-start="1558" data-end="1612">
<p data-start="1560" data-end="1612">frisoane intense și stare generală sever afectată;</p>
</li>
<li data-start="1613" data-end="1659">
<p data-start="1615" data-end="1659">dureri musculare și articulare accentuate;</p>
</li>
<li data-start="1660" data-end="1700">
<p data-start="1662" data-end="1700">tuse persistentă și dureri în piept;</p>
</li>
<li data-start="1701" data-end="1749">
<p data-start="1703" data-end="1749">oboseală extremă, care poate dura săptămâni.</p>
</li>
</ul>
<p data-start="1751" data-end="1865">Unii pacienți dezvoltă rapid complicații respiratorii, motiv pentru care numărul internărilor a crescut vizibil.</p>
<h2 data-start="1872" data-end="1919">De ce sunt mai multe cazuri în acest sezon</h2>
<p data-start="1920" data-end="1983">Specialiștii explică această creștere prin mai mulți factori:</p>
<ul data-start="1984" data-end="2232">
<li data-start="1984" data-end="2049">
<p data-start="1986" data-end="2049">imunitatea populației este mai scăzută după anii de pandemie;</p>
</li>
<li data-start="2050" data-end="2098">
<p data-start="2052" data-end="2098">rata de vaccinare antigripală rămâne redusă;</p>
</li>
<li data-start="2099" data-end="2165">
<p data-start="2101" data-end="2165">circulația intensă a virusurilor respiratorii în sezonul rece;</p>
</li>
<li data-start="2166" data-end="2232">
<p data-start="2168" data-end="2232">expunerea crescută în colectivități (școli, transport public).</p>
</li>
</ul>
<p data-start="2234" data-end="2369">Medicii atrag atenția că gripa nu trebuie confundată cu o răceală banală și că tratamentul tardiv poate duce la complicații serioase.</p>
<h2 data-start="2376" data-end="2404">Recomandările medicilor</h2>
<p data-start="2405" data-end="2489">Pentru a limita răspândirea și severitatea îmbolnăvirilor, specialiștii recomandă:</p>
<ul data-start="2490" data-end="2791">
<li data-start="2490" data-end="2557">
<p data-start="2492" data-end="2557">vaccinarea antigripală, mai ales pentru persoanele vulnerabile;</p>
</li>
<li data-start="2558" data-end="2610">
<p data-start="2560" data-end="2610">prezentarea la medic la primele simptome severe;</p>
</li>
<li data-start="2611" data-end="2639">
<p data-start="2613" data-end="2639">evitarea automedicației;</p>
</li>
<li data-start="2640" data-end="2694">
<p data-start="2642" data-end="2694">odihnă, hidratare și izolare în perioada de boală;</p>
</li>
<li data-start="2695" data-end="2791">
<p data-start="2697" data-end="2791">respectarea regulilor de igienă și purtarea măștii în spații aglomerate, dacă apar simptome.</p>
</li>
</ul>
<p><br data-start="2811" data-end="2814" />Așa-numita „super gripă” nu este un virus nou, ci o formă mai dură de gripă sezonieră, favorizată de scăderea imunității și de circulația simultană a mai multor tulpini. Medicii avertizează că prevenția și prezentarea timpurie la medic pot face diferența între o evoluție ușoară și una cu complicații serioase.</div>
</div>
</div>
</div>
<div class="z-0 flex min-h-[46px] justify-start"></div>
<div class="mt-3 w-full empty:hidden">
<div class="text-center"></div>
</div>
</div>
</div>
</article>
</div>
<div class="pointer-events-none h-px w-px absolute bottom-0" aria-hidden="true" data-edge="true"></div>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Legătura mai puțin cunoscută dintre medicamentele pentru tensiune și riscul de arsuri solare</title>
		<link>https://www.ziaristul.ro/legatura-mai-putin-cunoscuta-dintre-medicamentele-pentru-tensiune-si-riscul-de-arsuri-solare/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Dobre Amalia]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 05 Dec 2025 13:36:38 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Sănătate]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.ziaristul.ro/?p=13563</guid>

					<description><![CDATA[<img width="1040" height="694" src="https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2025/12/medicamente-adobestock-274922039.jpg" class="webfeedsFeaturedVisual wp-post-image" alt="medicamente adobestock 274922039" style="display: block; margin: auto; margin-bottom: 5px;max-width: 100%;" link_thumbnail="" decoding="async" srcset="https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2025/12/medicamente-adobestock-274922039.jpg 1040w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2025/12/medicamente-adobestock-274922039-300x200.jpg 300w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2025/12/medicamente-adobestock-274922039-1024x683.jpg 1024w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2025/12/medicamente-adobestock-274922039-768x512.jpg 768w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2025/12/medicamente-adobestock-274922039-750x500.jpg 750w" sizes="(max-width: 1040px) 100vw, 1040px" />De ce pot medicamentele pentru tensiune sensibiliza pielea Anumite clase de medicamente antihipertensive pot induce fotosensibilitate – o reacție în care pielea devine mai vulnerabilă la razele UV. Aceasta poate duce la arsuri solare mai rapide, iritații sau pete pigmentare chiar și după o expunere scurtă la soare.Printre medicamentele frecvent asociate cu acest efect se [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<img width="1040" height="694" src="https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2025/12/medicamente-adobestock-274922039.jpg" class="webfeedsFeaturedVisual wp-post-image" alt="medicamente adobestock 274922039" style="display: block; margin: auto; margin-bottom: 5px;max-width: 100%;" link_thumbnail="" decoding="async" srcset="https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2025/12/medicamente-adobestock-274922039.jpg 1040w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2025/12/medicamente-adobestock-274922039-300x200.jpg 300w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2025/12/medicamente-adobestock-274922039-1024x683.jpg 1024w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2025/12/medicamente-adobestock-274922039-768x512.jpg 768w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2025/12/medicamente-adobestock-274922039-750x500.jpg 750w" sizes="(max-width: 1040px) 100vw, 1040px" /><h2 data-start="865" data-end="928">De ce pot medicamentele pentru tensiune sensibiliza pielea</h2>
<p data-start="929" data-end="1449">Anumite clase de medicamente antihipertensive pot induce fotosensibilitate – o reacție în care pielea devine mai vulnerabilă la razele UV. Aceasta poate duce la arsuri solare mai rapide, iritații sau pete pigmentare chiar și după o expunere scurtă la soare.<br data-start="1186" data-end="1189" />Printre medicamentele frecvent asociate cu acest efect se numără unele diuretice, blocante ale canalelor de calciu și alte tratamente administrate pe termen lung. Deși reacțiile apar doar la unele persoane, specialiștii consideră că prevenția este esențială.</p>
<h2 data-start="1456" data-end="1495">Riscuri în lipsa protecției solare</h2>
<p data-start="1496" data-end="1738">Pacienții hipertensivi sunt adesea în categoria de risc pentru boli cardiovasculare, iar expunerea excesivă la soare poate amplifica stresul termic asupra organismului. Dacă pielea este deja sensibilizată de tratament, riscurile pot crește:</p>
<ul data-start="1739" data-end="1918">
<li data-start="1739" data-end="1764">
<p data-start="1741" data-end="1764">arsuri solare severe,</p>
</li>
<li data-start="1765" data-end="1787">
<p data-start="1767" data-end="1787">inflamarea pielii,</p>
</li>
<li data-start="1788" data-end="1823">
<p data-start="1790" data-end="1823">accentuarea petelor pigmentare,</p>
</li>
<li data-start="1824" data-end="1918">
<p data-start="1826" data-end="1918">posibilă creștere a riscului de cancer cutanat în caz de expunere repetată fără protecție.</p>
</li>
</ul>
<p data-start="1920" data-end="2024">Medicii subliniază că intoleranța la soare poate apărea treptat, după săptămâni sau luni de tratament.</p>
<h2 data-start="2031" data-end="2080">Recomandările specialiștilor pentru pacienți</h2>
<p data-start="2081" data-end="2159">Pentru a preveni efectele adverse ale fotosensibilității, medicii recomandă:</p>
<ul data-start="2160" data-end="2463">
<li data-start="2160" data-end="2235">
<p data-start="2162" data-end="2235">utilizarea unei creme cu factor de protecție (SPF 30–50) în fiecare zi,</p>
</li>
<li data-start="2236" data-end="2285">
<p data-start="2238" data-end="2285">reaplicarea protecției la intervale regulate,</p>
</li>
<li data-start="2286" data-end="2337">
<p data-start="2288" data-end="2337">evitarea expunerii prelungite în orele de vârf,</p>
</li>
<li data-start="2338" data-end="2403">
<p data-start="2340" data-end="2403">purtarea pălăriilor, hainelor lejere și ochelarilor de soare,</p>
</li>
<li data-start="2404" data-end="2463">
<p data-start="2406" data-end="2463">consult medical în caz de reacții cutanate neobișnuite.</p>
</li>
</ul>
<p data-start="2465" data-end="2588">Protecția solară rămâne importantă chiar și iarna, deoarece radiațiile UV pătrund prin nori și sunt reflectate de zăpadă.</p>
<h2 data-start="2595" data-end="2650">Ce pot face pacienții care observă reacții adverse</h2>
<p data-start="2651" data-end="3090">Dacă apar iritații, roșeață persistentă sau pete pigmentare, pacienții sunt sfătuiți să se adreseze medicului pentru ajustarea tratamentului sau pentru introducerea unui produs dermatologic de protecție suplimentară.<br data-start="2867" data-end="2870" />Specialiștii insistă că tratamentul pentru hipertensiune nu trebuie întrerupt fără recomandarea medicului, deoarece beneficiile sale depășesc riscurile fotosensibilității, atunci când se respectă măsurile de protecție.</p>
<p data-start="3097" data-end="3427" data-is-last-node="" data-is-only-node=""><br data-start="3110" data-end="3113" />Utilizarea protecției solare în timpul tratamentului pentru tensiune arterială nu este doar o recomandare cosmetică, ci o măsură de siguranță medicală. Conștientizarea riscurilor și adoptarea unor obiceiuri simple de protecție pot preveni complicații și pot asigura continuitatea tratamentului fără efecte adverse.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Criză în domeniul dispozitivelor medicale: senzori periculoși pentru diabetici, retrași de pe piață</title>
		<link>https://www.ziaristul.ro/criza-in-domeniul-dispozitivelor-medicale-senzori-periculosi-pentru-diabetici-retrasi-de-pe-piata/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Dobre Amalia]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 04 Dec 2025 13:13:21 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Sănătate]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.ziaristul.ro/?p=13514</guid>

					<description><![CDATA[<img width="750" height="422" src="https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2025/12/107246764-1685034132621-A337C603_2305190V_CANON09_39_55_15Still001.jpg" class="webfeedsFeaturedVisual wp-post-image" alt="107246764 1685034132621 A337C603 2305190V CANON09 39 55 15Still001" style="display: block; margin: auto; margin-bottom: 5px;max-width: 100%;" link_thumbnail="" decoding="async" srcset="https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2025/12/107246764-1685034132621-A337C603_2305190V_CANON09_39_55_15Still001.jpg 750w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2025/12/107246764-1685034132621-A337C603_2305190V_CANON09_39_55_15Still001-300x169.jpg 300w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />Ce tip de dispozitive sunt vizate Senzorii retrași sunt folosiți în sistemele moderne de monitorizare continuă a glicemiei, purtate pe braț sau pe abdomen, care transmit în timp real valorile glucozei către telefon sau insulină-pompă.Conform anunțului autorităților de reglementare, unele loturi prezintă riscuri de funcționare defectuoasă, ceea ce poate duce la citiri eronate ale glicemiei [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<img width="750" height="422" src="https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2025/12/107246764-1685034132621-A337C603_2305190V_CANON09_39_55_15Still001.jpg" class="webfeedsFeaturedVisual wp-post-image" alt="107246764 1685034132621 A337C603 2305190V CANON09 39 55 15Still001" style="display: block; margin: auto; margin-bottom: 5px;max-width: 100%;" link_thumbnail="" decoding="async" srcset="https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2025/12/107246764-1685034132621-A337C603_2305190V_CANON09_39_55_15Still001.jpg 750w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2025/12/107246764-1685034132621-A337C603_2305190V_CANON09_39_55_15Still001-300x169.jpg 300w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><h2 data-start="854" data-end="892">Ce tip de dispozitive sunt vizate</h2>
<p data-start="893" data-end="1361">Senzorii retrași sunt folosiți în sistemele moderne de monitorizare continuă a glicemiei, purtate pe braț sau pe abdomen, care transmit în timp real valorile glucozei către telefon sau insulină-pompă.<br data-start="1093" data-end="1096" />Conform anunțului autorităților de reglementare, unele loturi prezintă riscuri de funcționare defectuoasă, ceea ce poate duce la citiri eronate ale glicemiei — fie prea mari, fie prea mici — expunând pacienții la episoade severe de hipoglicemie sau hiperglicemie.</p>
<h2 data-start="1368" data-end="1417">Raportări grave: decese și sute de incidente</h2>
<p data-start="1418" data-end="1735">Până în prezent au fost raportate <strong data-start="1452" data-end="1468">șapte decese</strong> asociate utilizării acestor senzori, precum și peste <strong data-start="1522" data-end="1542">200 de incidente</strong> medicale documentate.<br data-start="1564" data-end="1567" />În unele cazuri, pacienții au primit alarme întârziate sau nu au fost alertați deloc privind fluctuațiile glicemiei, ceea ce a dus la dezechilibre metabolice critice.</p>
<h2 data-start="1742" data-end="1784">Ce recomandă autoritățile pacienților</h2>
<p data-start="1785" data-end="2285">Pacienții sunt sfătuiți să verifice numărul lotului de pe ambalajul dispozitivului și să contacteze imediat medicul sau farmacistul dacă senzorul se regăsește pe lista celor retrase.<br data-start="1967" data-end="1970" />De asemenea, este recomandată monitorizarea frecventă a glicemiei prin metode alternative (glucometru clasic) până la înlocuirea dispozitivului și raportarea oricăror simptome neobișnuite către medic.<br data-start="2170" data-end="2173" />Producătorul a început procedurile de înlocuire a senzorilor, însă procesul ar putea dura mai multe săptămâni.</p>
<h2 data-start="2292" data-end="2319">Impact la nivel global</h2>
<p data-start="2320" data-end="2779">Dispozitivele erau utilizate de milioane de pacienți la nivel mondial, inclusiv în Europa și Statele Unite, ceea ce transformă această retragere într-una dintre cele mai ample acțiuni de siguranță medicală din ultimii ani.<br data-start="2542" data-end="2545" />Specialiștii insistă asupra faptului că monitorizarea continuă a glicemiei rămâne o tehnologie esențială pentru controlul diabetului, însă siguranța pacienților trebuie garantată prin verificări stricte ale calității dispozitivelor.</p>
<p data-start="2786" data-end="3103" data-is-last-node="" data-is-only-node=""><br data-start="2799" data-end="2802" />Retragerea masivă a senzorilor de glicemie reprezintă un semnal de alarmă pentru sistemele medicale și pentru producători. Situația subliniază nevoia unor standarde de control mai riguroase și a unei comunicări rapide între autorități, pacienți și medici, pentru a preveni tragedii similare în viitor.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Cercetătorii anunță rezultate încurajatoare: vaccinurile RSV pot diminua riscul de astm pediatric</title>
		<link>https://www.ziaristul.ro/cercetatorii-anunta-rezultate-incurajatoare-vaccinurile-rsv-pot-diminua-riscul-de-astm-pediatric/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Dobre Amalia]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 02 Dec 2025 13:24:58 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Sănătate]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.ziaristul.ro/?p=13484</guid>

					<description><![CDATA[<img width="1040" height="693" src="https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2025/12/vrs-rsv.jpg" class="webfeedsFeaturedVisual wp-post-image" alt="vrs rsv" style="display: block; margin: auto; margin-bottom: 5px;max-width: 100%;" link_thumbnail="" decoding="async" srcset="https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2025/12/vrs-rsv.jpg 1040w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2025/12/vrs-rsv-300x200.jpg 300w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2025/12/vrs-rsv-1024x682.jpg 1024w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2025/12/vrs-rsv-768x512.jpg 768w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2025/12/vrs-rsv-750x500.jpg 750w" sizes="(max-width: 1040px) 100vw, 1040px" />RSV – un virus cu impact major asupra sănătății copiilor Virusul sincitial respirator este una dintre cele mai frecvente cauze de spitalizare în rândul sugarilor, provocând bronșiolite, pneumonii și alte infecții respiratorii acute. Cercetătorii subliniază că infecțiile severe în primii ani de viață pot influența dezvoltarea ulterioară a plămânilor și, în unele cazuri, pot crește [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<img width="1040" height="693" src="https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2025/12/vrs-rsv.jpg" class="webfeedsFeaturedVisual wp-post-image" alt="vrs rsv" style="display: block; margin: auto; margin-bottom: 5px;max-width: 100%;" link_thumbnail="" decoding="async" srcset="https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2025/12/vrs-rsv.jpg 1040w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2025/12/vrs-rsv-300x200.jpg 300w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2025/12/vrs-rsv-1024x682.jpg 1024w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2025/12/vrs-rsv-768x512.jpg 768w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2025/12/vrs-rsv-750x500.jpg 750w" sizes="(max-width: 1040px) 100vw, 1040px" /><h2 data-start="850" data-end="911">RSV – un virus cu impact major asupra sănătății copiilor</h2>
<p data-start="912" data-end="1361">Virusul sincitial respirator este una dintre cele mai frecvente cauze de spitalizare în rândul sugarilor, provocând bronșiolite, pneumonii și alte infecții respiratorii acute. Cercetătorii subliniază că infecțiile severe în primii ani de viață pot influența dezvoltarea ulterioară a plămânilor și, în unele cazuri, pot crește riscul de apariție a astmului. De aceea, noile date privind beneficiile vaccinării au atras atenția comunității medicale.</p>
<h2 data-start="1368" data-end="1434">Rezultatele studiului și ce ar putea însemna pentru pediatrie</h2>
<p data-start="1435" data-end="1848">Analiza prezentată arată că imunizarea împotriva RSV, fie prin vaccin, fie prin anticorpi monoclonali, a redus semnificativ probabilitatea apariției simptomelor de tip astmatic la copii monitorizați pe termen lung. Cercetătorii cred că prevenirea infecțiilor severe din primele luni de viață poate proteja structura pulmonară și poate reduce inflamațiile repetate, factori care contribuie la dezvoltarea astmului.</p>
<p data-start="1850" data-end="2029">Deși datele sunt promițătoare, experții atrag atenția că sunt necesare studii suplimentare înainte ca vaccinurile RSV să fie recomandate oficial ca metodă de prevenire a astmului.</p>
<h2 data-start="2036" data-end="2084">Impactul potențial asupra sănătății publice</h2>
<p data-start="2085" data-end="2397">Dacă rezultatele vor fi confirmate, vaccinurile RSV ar putea deveni o componentă esențială în prevenirea bolilor respiratorii cronice la copii. Reducerea cazurilor de astm ar însemna mai puține spitalizări, mai puține zile de absență de la școală și o calitate a vieții mult mai bună pentru familiile afectate.</p>
<p data-start="2399" data-end="2607">În plus, implementarea largă a programelor de imunizare anti-RSV ar putea reduce presiunea asupra sistemelor de sănătate, în special în sezonul rece, când infecțiile respiratorii ating vârfuri de incidență.</p>
<p data-start="2614" data-end="2948" data-is-last-node="" data-is-only-node=""><br data-start="2627" data-end="2630" />Descoperirile recente arată că vaccinurile împotriva RSV ar putea avea beneficii care depășesc protecția imediată împotriva infecțiilor. Posibilitatea de a preveni și apariția astmului la copii deschide noi direcții de cercetare și ar putea transforma modul în care medicii abordează sănătatea respiratorie pediatrică.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Ecografia de părți moi: evaluarea non-invazivă a chisturilor și a lipoamelor</title>
		<link>https://www.ziaristul.ro/ecografia-de-parti-moi-evaluarea-non-invaziva-a-chisturilor-si-a-lipoamelor/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Silvia Albu]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 24 Nov 2025 12:06:51 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Sănătate]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.ziaristul.ro/?p=13453</guid>

					<description><![CDATA[<img width="1200" height="801" src="https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2025/11/1763551005-U7wW.jpg" class="webfeedsFeaturedVisual wp-post-image" alt="1763551005 U7wW" style="display: block; margin: auto; margin-bottom: 5px;max-width: 100%;" link_thumbnail="" decoding="async" srcset="https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2025/11/1763551005-U7wW.jpg 1200w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2025/11/1763551005-U7wW-300x200.jpg 300w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2025/11/1763551005-U7wW-1024x684.jpg 1024w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2025/11/1763551005-U7wW-768x513.jpg 768w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2025/11/1763551005-U7wW-750x501.jpg 750w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2025/11/1763551005-U7wW-1140x761.jpg 1140w" sizes="(max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Descoperirea unei umflături sau a unui ‘cucui’ nou apărut sub piele este, fără îndoială, o sursă de îngrijorare. Mintea începe să lucreze, iar întrebări precum ‘Ce este?’ sau ‘Este ceva serios?’ pot genera o stare de anxietate considerabilă. Deși majoritatea acestor formațiuni sunt benigne, incertitudinea este cea care creează disconfort. Din fericire, medicina modernă oferă [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<img width="1200" height="801" src="https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2025/11/1763551005-U7wW.jpg" class="webfeedsFeaturedVisual wp-post-image" alt="1763551005 U7wW" style="display: block; margin: auto; margin-bottom: 5px;max-width: 100%;" link_thumbnail="" decoding="async" srcset="https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2025/11/1763551005-U7wW.jpg 1200w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2025/11/1763551005-U7wW-300x200.jpg 300w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2025/11/1763551005-U7wW-1024x684.jpg 1024w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2025/11/1763551005-U7wW-768x513.jpg 768w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2025/11/1763551005-U7wW-750x501.jpg 750w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2025/11/1763551005-U7wW-1140x761.jpg 1140w" sizes="(max-width: 1200px) 100vw, 1200px" /><p>Descoperirea unei umflături sau a unui ‘cucui’ nou apărut sub piele este, fără îndoială, o sursă de îngrijorare. Mintea începe să lucreze, iar întrebări precum ‘Ce este?’ sau ‘Este ceva serios?’ pot genera o stare de anxietate considerabilă. Deși majoritatea acestor formațiuni sunt benigne, incertitudinea este cea care creează disconfort. Din fericire, medicina modernă oferă o metodă de investigație rapidă, sigură și extrem de precisă pentru a clarifica natura acestor leziuni: ecografia de părți moi. Această tehnică non-invazivă acționează ca o fereastră directă sub piele, permițând medicului să vizualizeze în detaliu structura formațiunii, fără a folosi radiații și fără a provoca durere.</p>
<h2>Ce sunt &#8222;părțile moi&#8221; și ce poate vedea ecografia?</h2>
<p>Termenul de &#8222;părți moi&#8221; se referă la toate țesuturile corpului care nu sunt oase sau organe interne. Acestea includ pielea, grăsimea subcutanată, mușchii, tendoanele, ligamentele și vasele de sânge. Ecografia de părți moi este examinarea de elecție pentru a evalua orice formațiune palpabilă localizată la acest nivel. Datorită rezoluției sale excelente, poate diferenția cu mare acuratețe între diverse tipuri de leziuni.</p>
<p><strong>Lipoamele:</strong> Acestea sunt, probabil, cele mai frecvente tumori benigne ale țesuturilor moi, fiind, în esență, aglomerări de celule grase. La palpare, se simt ca niște noduli moi, mobili, nedureroși. Ecografic, lipomul are un aspect caracteristic, permițând medicului să confirme natura sa grasă și să îl diferențieze de alte tipuri de tumori.</p>
<p><strong>Chisturile sebacee sau epidermoide:</strong> O altă descoperire frecventă, aceste chisturi sunt saci închiși, plini cu keratină (o proteină a pielii), care se formează adesea din blocarea unei glande sebacee. Ecografia poate vizualiza conținutul lor specific și poate confirma natura chistică (lichidiană sau semi-lichidiană), liniștind pacientul.</p>
<p><strong>Hematoamele:</strong> În urma unei lovituri sau a unui traumatism, se poate forma o colecție de sânge în țesutul subcutanat sau muscular. Ecografia poate delimita cu exactitate dimensiunea și localizarea hematomului și poate fi folosită pentru a monitoriza resorbția acestuia în timp.</p>
<p><strong>Herniile:</strong> În cazul umflăturilor care apar în zona inghinală, ombilicală sau la nivelul unei cicatrici postoperatorii, ecografia este extrem de utilă. Ea poate demonstra prezența unui defect în peretele muscular și poate vizualiza, în timp real, cum țesutul din abdomen (grăsime sau intestin) proemină prin acest orificiu, în special atunci când pacientul tușește sau se încordează.</p>
<p><strong>Ganglionii limfatici:</strong> Atunci când un ganglion limfatic se mărește și devine palpabil (adenopatie), ecografia poate oferi informații cruciale. Poate măsura dimensiunile exacte ale ganglionului și, cel mai important, poate analiza structura sa internă. Un ganglion cu aspect normal, reactiv (inflamator), are caracteristici diferite de unul cu aspect suspect, care ar putea necesita investigații suplimentare.</p>
<h2>O investigație simplă, cu un beneficiu major: liniștea sufletească</h2>
<p>Ecografia de părți moi este o procedură rapidă, ce durează de obicei 10-15 minute. Medicul aplică un gel pe piele și plimbă o sondă (transductor) deasupra formațiunii, vizualizând imaginile în timp real pe un monitor. Acuratețea sa ridicată în diferențierea leziunilor solide de cele chistice și în caracterizarea celor mai comune formațiuni benigne face din această investigație un instrument de diagnostic de o valoare excepțională.</p>
<p>Orice formațiune nouă, care persistă sau își modifică dimensiunile, merită o evaluare medicală. Nu amânați clarificarea acestei incertitudini. O investigație rapidă și nedureroasă vă poate oferi răspunsurile și liniștea de care aveți nevoie. Pentru o evaluare ecografică de înaltă precizie, vă puteți programa la centrul nostru de <a href="https://www.dornamedical.ro/clinica-ecografie-iasi"><strong>ecografie din Iași</strong></a> sau puteți accesa serviciile complete de <a href="https://www.dornamedical.ro/centru-imagistica-iasi"><strong>imagistică în Iași</strong></a>. De asemenea, în rețeaua noastră de clinici, pacienții pot beneficia de servicii de imagistică și ecografie și în centrele noastre din Suceava, Rădăuți și Vatra Dornei.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Vaccinare sub 60% la copii, virus polio salbatic depistat în Europa – România în alertă</title>
		<link>https://www.ziaristul.ro/vaccinare-sub-60-la-copii-virus-polio-salbatic-depistat-in-europa-romania-in-alerta/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Dobre Amalia]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 14 Nov 2025 13:03:34 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Sănătate]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.ziaristul.ro/?p=13421</guid>

					<description><![CDATA[<img width="1200" height="799" src="https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2025/11/doctor-administering-vaccine-kid.jpg" class="webfeedsFeaturedVisual wp-post-image" alt="doctor administering vaccine kid" style="display: block; margin: auto; margin-bottom: 5px;max-width: 100%;" link_thumbnail="" decoding="async" srcset="https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2025/11/doctor-administering-vaccine-kid.jpg 1200w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2025/11/doctor-administering-vaccine-kid-300x200.jpg 300w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2025/11/doctor-administering-vaccine-kid-1024x682.jpg 1024w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2025/11/doctor-administering-vaccine-kid-768x511.jpg 768w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2025/11/doctor-administering-vaccine-kid-750x499.jpg 750w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2025/11/doctor-administering-vaccine-kid-1140x759.jpg 1140w" sizes="(max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Contextul şi datele relevante Conform informaţiilor transmise de prof. univ. dr. Simin Aysel Florescu, virusul sălbatic al poliomielitei a fost recent identificat în ape uzate din Germania – semnal că există circulaţie în zone unde nu fuseseră detectate astfel de tulpini timp de peste 30 de ani. În paralel, ultimul raport al Institutului Naţional de [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<img width="1200" height="799" src="https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2025/11/doctor-administering-vaccine-kid.jpg" class="webfeedsFeaturedVisual wp-post-image" alt="doctor administering vaccine kid" style="display: block; margin: auto; margin-bottom: 5px;max-width: 100%;" link_thumbnail="" decoding="async" srcset="https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2025/11/doctor-administering-vaccine-kid.jpg 1200w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2025/11/doctor-administering-vaccine-kid-300x200.jpg 300w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2025/11/doctor-administering-vaccine-kid-1024x682.jpg 1024w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2025/11/doctor-administering-vaccine-kid-768x511.jpg 768w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2025/11/doctor-administering-vaccine-kid-750x499.jpg 750w, https://www.ziaristul.ro/wp-content/uploads/2025/11/doctor-administering-vaccine-kid-1140x759.jpg 1140w" sizes="(max-width: 1200px) 100vw, 1200px" /><article class="text-token-text-primary w-full focus:outline-none [--shadow-height:45px] has-data-writing-block:pointer-events-none has-data-writing-block:-mt-(--shadow-height) has-data-writing-block:pt-(--shadow-height) [&amp;:has([data-writing-block])&gt;*]:pointer-events-auto [content-visibility:auto] supports-[content-visibility:auto]:[contain-intrinsic-size:auto_100lvh] scroll-mt-[calc(var(--header-height)+min(200px,max(70px,20svh)))]" dir="auto" data-turn-id="request-68fa2100-841c-832b-b4fa-f7935730a591-3" data-testid="conversation-turn-100" data-scroll-anchor="true" data-turn="assistant">
<div class="text-base my-auto mx-auto pb-10 [--thread-content-margin:--spacing(4)] thread-sm:[--thread-content-margin:--spacing(6)] thread-lg:[--thread-content-margin:--spacing(16)] px-(--thread-content-margin)">
<div class="[--thread-content-max-width:40rem] thread-lg:[--thread-content-max-width:48rem] mx-auto max-w-(--thread-content-max-width) flex-1 group/turn-messages focus-visible:outline-hidden relative flex w-full min-w-0 flex-col agent-turn">
<div class="flex max-w-full flex-col grow">
<div class="min-h-8 text-message relative flex w-full flex-col items-end gap-2 text-start break-words whitespace-normal [.text-message+&amp;]:mt-1" dir="auto" data-message-author-role="assistant" data-message-id="2cf75766-3752-4f5c-9845-a683ebd6ff77" data-message-model-slug="gpt-5-1">
<div class="flex w-full flex-col gap-1 empty:hidden first:pt-[1px]">
<div class="markdown prose dark:prose-invert w-full break-words light markdown-new-styling">
<h2 data-start="752" data-end="786">Contextul şi datele relevante</h2>
<p data-start="787" data-end="1314">Conform informaţiilor transmise de prof. univ. dr. Simin Aysel Florescu, virusul sălbatic al poliomielitei a fost recent identificat în ape uzate din Germania – semnal că există circulaţie în zone unde nu fuseseră detectate astfel de tulpini timp de peste 30 de ani. În paralel, ultimul raport al Institutului Naţional de Sănătate Publică indică o rată de vaccinare la copiii născuţi în iulie 2024 de doar <strong data-start="1193" data-end="1200">55%</strong> pentru dozele fundamentale antipolio – mult sub pragul recomandat de <strong data-start="1270" data-end="1277">95%</strong> necesar pentru imunitatea de grup.</p>
<h2 data-start="1321" data-end="1368">De ce este poliomielita o ameninţare reală</h2>
<p data-start="1369" data-end="1864">Medicul atrage atenţia că poliomielita este o boală gravă, ce poate lăsa sechele severe: paralizie a membrelor superioare sau inferioare, insuficienţă respiratorie şi deces. „Este o boală înfiorătoare şi îngrozitoare … nu există tratament etiologic”, avertizează specialistul. În lipsa imunizării suficiente, chiar şi o tulpină introdusă prin intermediul unei persoane nevaccinate poate declanşa focare – în prezent, mai mulţi copii şi adulţi nevaccinaţi reprezintă un „reservor” pentru virus.</p>
<h2 data-start="1871" data-end="1921">Situaţia în România şi recomandări de acţiune</h2>
<p data-start="1922" data-end="2338">În România, deşi vaccinurile sunt disponibile gratuit pentru copii, numeroşi părinţi amână imunizarea sau o evită cu totul. Dacă acoperirea rămâne scăzută, riscul reapariţiei poliomielitei devine tot mai mare. Medicul recomandă supervisiune riguroasă a gradelor de vaccinare, campanii de conştientizare şi intervenţii rapide atunci când apar semnale – cum sunt testele de mediu ce înregistrează prezenţa virusului.</p>
<p data-start="2345" data-end="2708"><br data-start="2358" data-end="2361" />Deşi poliomielita părea aproape eradicată, situaţia actuală arată că vulnerabilităţile persistă – în România, sistemul de vaccinare trebuie să îşi recupereze rapid pierderea de acoperire pentru a evita revenirea unei boli severe. Acest avertisment este o chemare la responsabilitate colectivă: vaccinarea rămâne instrumentul esenţial de protecţie.</p>
</div>
</div>
</div>
</div>
<div class="z-0 flex min-h-[46px] justify-start"></div>
<div class="mt-3 w-full empty:hidden">
<div class="text-center"></div>
</div>
</div>
</div>
</article>
<div class="pointer-events-none h-px w-px" aria-hidden="true" data-edge="true"></div>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
