În memoria multora dintre noi, imaginea lui Mihai Viteazul este asociată cu Amza Pelea, din cauza filmului omonim. Cu ajutorul unor tehnologii avansate, chipul fostului domnitor a fost reconstituit și este departe de faimosul actor român.
Mihai Viteazul este unul dintre cei mai importanți domnitori pe care i-a avut România. Unirea principatelor pe care a realizat-o el la 1600, indiferent cât a fost de scurtă, s-a aflat în spatele visului materializat la 1918. În ceea ce privește modul în care arată, mulți s-au bazat exclusiv pe reproducerile din picturile vremii, pentru a-și forma o opinie avizată. În practică, figura sa autentică a ajuns publică doar în urmă cu câțiva ani.
În 2017, un bust realizat printr-o tehnică avansată de reconstrucție facială a ajuns să fie expus la Muzeul Municipiului București, într-o expoziție dedicată figurilor unificatoare ale poporului nostru. Efortul din spate acestui proiect a fost justificat cu scopul centenarului Marii Uniri, vernisată la Muzeul Municipiului București. Expoziția a purtat titlul de ”Figuri unificatoare”.
Fizionomia care poate fi observată în detaliu mai jos reprezintă o premieră naținală, din prisma procesului tehnologic din spate. La baza construcției s-au aflat fotografiile și măsurătorile făcucte craniului voievodului la 1920, la Iași. Inițiativa de atunci a fost a lui Francisc Rainer, la cererea Armateri Române. Mulți îl consideră pe Rainer părintele antropologiei din România.
Având în vedere anvergura acestei reconstrucții, proiectul s-a desfășurat pe parcursul unei perioade înelungate, o materializare a unui vis mai vechi aparținând doctorului Adrian Majuru, directorul Muzeului Municipiului București. Sculptura feței a fost realizată de sculptorul Radu Tudor Panait. Ca întreaga poveste să fie o buclă creată în jurul moștenirii lui Mihai Viteazul, Panait face parte din mai multe generații de sculptori, printre care Tudor Panait. Acestea din urmă este autorul celebrei statui ecvestre cu Mihai Viteazul, din centrul Craiovei.
„Da, nu seamănă cu Amza Pellea! Adevarul este încă o dată dur, la fel ca istoria reală şi chipul lui Mihai. Nu seamănă cu nicio altă interpretare artistică, deoarece nici între ele portretele nu seamănă, acestea fiind mai degrabă înfăţişări ale unui portret moral al domitorului decât al celui fizic, determinat pe cale ştiinţifică“, relatează Panait.
