Lovitură pentru bugetul României: judecătorii, CSM și procurorii vor primi majorări salariale de 25% cu efect retroactiv în ultimii cinci ani, în ciuda găurii de 20 de miliarde de lei din buget. Ministerul de Finanțe nu a fost informat despre această majorare, care va fi aplicată și în ciuda faptului că acești angajați publici sunt deja cei mai bine plătiți.
Magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) și procurorii de la Parchetul General (PG), precum și angajații Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) vor beneficia de această majorare, care se va face retroactiv începând cu data de 1 ianuarie 2018. În plus, salariile vor fi recalculate pentru ultimii cinci ani, iar la acestea se vor adăuga dobânzi legale penalizatoare și indicele inflației.
Ordinul semnat de șefa ÎCCJ, Corina Alina Corbu, a fost solicitat de Europa Liberă, însă instanța nu a transmis și anexele acestuia, care conțin toți judecătorii actuali sau ieșiți la pensie care trebuie să primească bani pe ultimii cinci ani. În conformitate cu grila salarială, un judecător de la instanța supremă are deja un salariu brut lunar de 29.000 de lei, la care se adaugă trei sporuri.
De la ce a pornit avântul judecătorilor?
Totul a pornit în februarie 2020, când 65 de judecători și magistrați asistenți au dat în judecată ÎCCJ pentru recalcularea salariilor, cerând o majorare de 25%. Aceștia au invocat faptul că fac parte din familia ocupațională „Justiție”, la fel ca și consilierii de probațiune. Unii consilieri de probațiune au câștigat în instanță calcularea salariilor la valoarea de referință sectorială de 605 lei, motiv pentru care judecătorii și procurorii au considerat că și ei sunt îndreptățiți să primească aceste majorări de 25%.
În ciuda faptului că un consilier de probațiune are un salariu net de 5.000 de lei pe lună, iar un judecător de la ÎCCJ are un salariu net de 30.000 de lei pe lună, magistrații și procurorii consideră că sunt discriminați dacă nu primesc aceste majorări.
Curtea de Conturi a României nu a descoperit nicio neregulă în activitatea financiară a instanței supreme la ultimele controale efectuate în iulie 2022. Cu toate acestea, majorarea salarială va avea un impact semnificativ asupra bugetului României și va genera o presiune suplimentară asupra finanțelor.
Mai mult decât atât, dosarul în cauză a fost judecat cu o celeritate surprinzătoare, fiind înregistrat la Tribunalul Dâmbovița în aprilie 2020, în plină pandemie, și judecat în trei termene, unul dintre ele fiind pentru o chestiune procedurală. La Curtea de Apel Ploiești, dosarul s-a judecat chiar și mai rapid, într-un singur termen.
Cum s-a ajuns la asta?
În urma acestui proces, procurorul general al României, Alex Florența, și șeful Consiliului Superior al Magistraturii, Daniel Grădinaru, au semnat un ordin similar, prin care salariile tuturor procurorilor din țară se calculează la valoarea de referință de 605 lei, începând cu 7 decembrie 2018 până în prezent.
Însă, Consiliul Superior al Magistraturii a ignorat cererea Europa Liberă de a-i furniza ordinul de majorare a salariilor din instituție, refuzând să răspundă la cerere în baza legii 544/2001 privind accesul liber la informații de interes public.
În ciuda acestor majorări salariale semnificative, Curtea de Conturi a României, care verifică cum se cheltuie banii publici, a susținut că nu a descoperit nicio neregulă în activitatea financiară a instanței supreme în timpul ultimelor controale efectuate în iulie 2022.
Această decizie de majorare a salariilor magistraților și procurorilor va avea un impact semnificativ asupra bugetului României, care se confruntă deja cu o gaură de 20 de miliarde de lei. De asemenea, aceasta va genera o presiune suplimentară asupra finanțelor publice și va putea avea efecte negative asupra economiei țării în ansamblu.
