În această săptămână, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, va lansa procesul de elaborare a Strategiei Naţionale pentru Combaterea Bolilor Cerebrovasculare. Cu această ocazie, Rafila va aborda tema privind sprijinul Ministerului Sănătății pentru Planul de acțiune global intersectorial privind epilepsia şi alte afecţiuni neurologice 2022-2031 (IGAP).
„Dacă în data de 10 septembrie, 2022, cele mai puternice organizaţii din neurologia mondială au semnat la Cluj-Napoca un memorandum imperios necesar transferului de expertiză, cunoştinţe şi bune practici către sistemul de sănătate din România, tot la Cluj-Napoca va fi lansat miercuri, 21 septembrie, procesul de elaborare a Strategiei Naţionale pentru Combaterea Bolilor Cerebrovasculare. (…) Evenimentul va fi prezidat de către Ministrul Sănătăţii Prof. Univ. Dr. Alexandru Rafila, Rectorul UMF Iuliu Haţieganu, Prof. Univ. Dr. Anca Dana Buzoianu, Prof. Univ. Dr. Claudio Bassetti (fost preşedinte al Academiei Europene de Neurologie) şi Prof. Univ. Dr. Dafin F. Mureşanu, Director al Departamentului de Neuroştiinţe UMF Iuliu Haţieganu, Preşedinte al Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuro-Reabilitare (EFNR) şi unul dintre coordonatorii acestei iniţiative.
Strategia Naţională pentru Combaterea Bolilor Cerebrovasculare. În România, tulburările cerebrovasculare reprezintă a doua cauză de deces şi o a treia cea mai frecventă cauză de dizabilitate (după bolile cardiovasculare şi cancer). Din cauza îmbătrânirii populaţiei şi a creşterii factorilor de risc comportamentali (alimentaţie, nivel de activitate, etc) este previzionată o creştere semnificativă a incidenţei acestor boli în următorul deceniu. În anul 2019, la iniţiativa medicilor neurologi din România şi cu sprijinul World Stroke Organisation, Ministerul Sănătăţii a extins numărul de unităţi medicale speciale prin Acţiunea prioritară pentru tratamentul intervenţional al accidentului vascular cerebral de la 10 la 43 de centre. Prin acest program, pacienţii care suferă accidente vasculare cerebrale (AVC) ischemice pot beneficia de tratament prin tromboliză intravenoasă în primele 4 ore şi jumătate de la debutul primelor simptome. În ciuda acestui progres remarcabil ce contribuie zilnic la creşterea calităţii şi speranţei de viaţă a pacienţilor, în România există prea puţine centre în care se poate realiza tratamentul endovascular al AVC prin trombectomie mecanică (doar 4 la nivel naţional). De asemenea, nevoia de servicii de recuperare neurologică post-AVC este slab deservită pe teritoriul României, disponibilitatea acestor servicii fiind polarizată în jurul centrelor universitare, iar finanţarea prin Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este insuficientă”, au transmis organizatorii evenimentului.