Bruxelles-ul va îndemna țările membre ale Uniunii Europene să reducă consumul de apă cu cel puțin 10% până în anul 2030, ca răspuns la secetele tot mai prelungite și extinse care afectează blocul comunitar.
Potrivit unui plan ce urmează să fie prezentat luna viitoare și consultat recent de Financial Times, aceasta este prima oară când Comisia Europeană stabilește un obiectiv clar legat de utilizarea eficientă a apei. Măsura reflectă îngrijorarea autorităților europene privind diminuarea semnificativă a rezervelor de apă subterană din UE, subliniind necesitatea unor acțiuni urgente pentru conservarea resurselor de apă.
„Trebuie să ne gândim la modul în care trebuie să folosim apa mai eficient”, a declarat comisarul european pentru mediu Jessika Roswall pentru Financial Times. „Când facem un duș, trebuie să ne gândim la asta”.
Mandatele de vară pentru limitarea consumului de apă, inclusiv interdicțiile privind umplerea piscinelor, au devenit tot mai frecvente în sudul Europei, pe fondul secetelor persistente. Haris Sachinis, directorul executiv al Eydap, cea mai mare companie de apă din Grecia, a avertizat că Atena riscă să rămână fără apă în următorii doi ani dacă situația hidrologică actuală se menține.
În Cipru, anul 2025 marchează al treilea an consecutiv de secetă și a fost considerat una dintre cele mai grave perioade din ultimii 50 de ani pentru rezervele de apă, potrivit ministrului agriculturii, Maria Panayiotou. Chiar și în Suedia, una dintre cele mai nordice țări europene, unde condițiile climatice sunt mult mai blânde, udarea grădinilor cu furtunul este interzisă în anumite zone. Franța și Spania se confruntă în ultimii ani cu conflicte între fermieri și ecologiști pe tema drepturilor de apă și a planurilor de construcție a barajelor.
Planul european privind apa, ce urmează să fie prezentat oficial, își propune să întărească reziliența UE în fața stresului hidric, adică situațiile în care cererea de apă depășește oferta. Statele membre sunt încurajate să investească mai mult în infrastructură – conducte, pompe și stații de tratare a apei.
Un aspect important este reducerea pierderilor de apă, care în UE ajung la aproximativ 25%, procent care însă este mult mai ridicat în unele țări, precum Bulgaria, unde pierderile anuale pot ajunge și la 60%. Pentru modernizarea infrastructurii, Comisia Europeană estimează necesitatea unor investiții de 23 de miliarde de euro anual. Banca Europeană de Investiții va contribui cu un program de împrumuturi și garanții de 15 miliarde euro pentru perioada 2025-2027.
În prezent, doar 2,4% din apa folosită în UE este reutilizată, iar planul încurajează creșterea acestui procent. Deși obiectivul general este o reducere cu 10% a consumului de apă până în 2030, acesta nu va avea caracter obligatoriu. Statele membre sunt îndemnate să stabilească obiective naționale proprii și să îmbunătățească colectarea datelor, adesea insuficiente în domeniul apei. Unele țări, cum este Spania, au deja propriile ținte pentru utilizarea eficientă a apei.
Un raport recent al Comisiei arată însă că doar un număr limitat de state membre au implementat măsuri concrete pentru creșterea rezilienței la stresul hidric. În același timp, Comisia avertizează că concurența pentru resursele de apă poate duce la conflicte interne și transfrontaliere între statele membre.
Specialiștii subliniază că gestionarea apei necesită colaborare regională, întrucât apa nu respectă granițele naționale. În plus, instituțiile financiare recunosc tot mai mult impactul negativ al deficitului de apă asupra afacerilor: Banca Centrală Europeană a atras atenția că aproape 15% din producția economică a zonei euro este amenințată de lipsa apei de suprafață.
Deși primăvara acestui an a adus ploi care au îmbunătățit temporar rezervele din sudul Europei, autoritățile și companiile rămân preocupate de riscurile pe termen scurt legate de deficitul de apă.
