Reforma pensiilor de serviciu ale magistraților, anunțată marți de premierul Ilie Bolojan, a generat tensiuni nu doar între Executiv și sistemul judiciar, ci și în interiorul Guvernului. Deși premierul a susținut că propunerile au fost realizate „în colaborare cu Ministerul Justiției”, ministrul de resort, Radu Marinescu, l-a contrazis public marți seara, într-o intervenție la Antena 3 CNN, afirmând: „Ministerul Justiției nu a inițiat până în momentul de față un proiect de lege”.
În cadrul conferinței de presă susținute marți, 29 iulie, premierul Ilie Bolojan a declarat, răspunzând unei întrebări adresate de un reporter de la stiripesurse.ro, că proiectul privind pensiile magistraților a fost elaborat în colaborare cu Ministerul Justiției.
Totuși, în aceeași zi, câteva ore mai târziu, ministrul Radu Marinescu a afirmat contrariul: „Ministerul Justiției nu a inițiat până în momentul de față un proiect de lege. Nu cred că există nici la Ministerul Muncii, care ar fi un coinițiator în această reglementare.”
„În prezent nu avem o formulă juridică definitivată asupra vehiculului legislativ care va duce la o finalitate normativă”, a mai adăugat ministrul.
Există doar un proiect parlamentar, nu guvernamental
Ministrul a precizat că ceea ce a prezentat premierul reprezintă doar „o bază de idei, o bază de soluții”, nu un proiect guvernamental în sens legal. În acest moment, singura inițiativă legislativă concretă este un proiect de lege depus în Parlament de liderii coaliției, aflat în dezbatere la Senat. Cu alte cuvinte, nu Ministerul Justiției și nu Ministerul Muncii — cei doi coinițiatori legali ai unui proiect guvernamental — au elaborat această propunere.
„Trebuie să construim o lege clară, nu să facem un experiment”
În intervenția sa, ministrul Radu Marinescu a subliniat că orice modificare a pensiilor de serviciu ale magistraților trebuie să respecte principiile statului de drept, stabilitatea legislativă și dialogul instituțional: „Nu ne dorim un experiment, ci o reușită. Avem nevoie de o lege clară, stabilă, care să nu se mai modifice an de an.”
Marinescu a avertizat că schimbările bruște privind vârsta de pensionare pot conduce la neconstituționalitate, deoarece afectează predictibilitatea carierei magistraților și încalcă principiul securității juridice: „Dacă treci brusc la 65 de ani, când magistratul știa că se va putea pensiona la 52-54 de ani, ai creat un element de imprevizibilitate. Legea devine atacabilă.”
Etapizare, nu impunere. Justiția are nevoie de stabilitate, nu de retorică
Ministrul Justiției a pledat pentru o creștere etapizată a vârstei de pensionare, în concordanță cu Legea nr. 282/2023, care prevede o majorare graduală. Marinescu a subliniat importanța unui dialog real cu magistrații, amintind că au avut deja loc întâlniri între premier și reprezentanții Consiliului Superior al Magistraturii.
Totodată, ministrul s-a delimitat de orice discurs ostil la adresa magistraților, precizând: „Nu trebuie să considerăm anumite categorii sociale ca fiind dușmani. Statutul magistraților a fost stabilit prin lege, nu este vina lor că îl au.”
„Magistrații nu sunt vinovați pentru că beneficiază de un anumit statut. Acesta a fost adoptat prin legi — aproape 20 la număr — care au reglementat această componentă a remunerației”, a adăugat Marinescu.
Experiența profesională trebuie păstrată în sistem
Radu Marinescu a reiterat că România are nevoie de magistrați cu experiență, capabili să asigure echilibrul și calitatea actului de justiție, iar această resursă umană trebuie protejată printr-o legislație coerentă și stabilă:
„Dacă acești oameni pleacă de la instanțele superioare, riscăm depopularea sistemului. Mulți magistrați mi-au spus că ar fi rămas, însă schimbările anuale ale statutului creează o insecuritate care nu îi încurajează să continue.”
Bolojan nu respinge etapizarea, dar preferă un ritm mai rapid spre 65 de ani
Premierul nu se opune creșterii etapizate a vârstei de pensionare, însă, potrivit ministrului Justiției, „poate nu este de acord cu cele patru luni pe an, care ar lungi prea mult procesul”, preferând o accelerare a ritmului.
„Nu cred că domnul prim-ministru respinge ideea etapizării, aceasta fiind recunoscută ca o certitudine pentru atingerea vârstei de 65 de ani”, a spus Marinescu, adăugând că premierul „poate dorește un ritm mai rapid decât patru luni pe an”.
România, în media UE, dar sub presiune
Ministrul a punctat că, în ciuda volumului mare de dosare, justiția română se situează în media europeană a eficienței, conform Raportului privind statul de drept 2025. În acest context, reforma pensiilor trebuie să fie responsabilă, evitând dezechilibrarea unui sistem judiciar performant, dar vulnerabil.
Marinescu a avertizat asupra riscului de destabilizare a unui sistem funcțional: „Avem nevoie de magistrați. Trebuie să închidem această discuție și să construim legea de care avem nevoie.”
